Curcubeu capitalist

Carrefour. Ploaie. Coafura rezista.

Si cozile rezista si se prolifereaza. Si daca nu ma credeti, va invit sa vedeti cu ochii dumneavoastra din dotare ca personalul din conducere s-a gandit ca magazinul duce lipsa de cozi. Prin urmare, au mai instaurat o coada unde sa poata fi priviti toti fraierestenii cum se bulucesc. Si ca sa-i faca intr-adevar sa se buluceasca, le-au zis sa stea la respectiva ma scuzati coada, ca e rost de castig.

Fraierestenii ametiti de vocabula cu perspective de imbogatire, se inghesuie cu niste biletele dragute si albastre sa le citeasca Pythia automatizata de noroc la bani. Si uite asa se inghesuie dragii de ei, cu cosuri sau fara, cu femei si copii, cu sacosele dand pe-afara de chestii diverse, isi rup respectabilii spatele in vederea vreunei minuni. Care nu se intampla.

In timp ce mai sus numitii stau rabdatori la cozi, dintr-un acoperis de OMV rasare mandretea de curcubeu care se intinde in marea gradina a supermarketului frantuzesc. Sa vrei, sa nu vrei, iti scapa pungile din mana de emotie. Si chiar lasand mistourile la o parte, curcubeul a fost pe buna dreptate ceea ce s-ar numi un fenomen “misto”, la care am stat personal cu gura cascata pret de un minut sau doua. Dupa care i-am descoperit si replica mai putin observabila, creata de perdeaua de ploaie. Dupa care am deschis portbagajul si am inceput sa asez convenabil cumparaturile in transul.

Extazul provocat de rogvaiv a culminat cu urcarea in masina, care odata pornita a inceput sa cante o creatie romaneasca de mare antren, ce suna mai mult sau mai putin asa: aia-ieche-ieche-aia. Drept pentru care mai sus-numitul extaz s-a dizolvat rapid, intr-o admiratie profunda pentru piesa minunata.

Aceasta poveste are mai mult sau mai putin un sens. Daca nu-l gasiti, mai cautati-l si daca va plictisiti, aflati ca ma apucase dorul de depanat, ca in Hanu’ Ancutei, ca o adevarata Sadoveana capitalista ce ma aflu.

De mentionat post-scriptum ca am chiorat de tot. Se pare ca prezenta ochelarilor imi ameninta cu permanenta-i toate momentele vietii.

Plus ca mi-am luat halva, de care imi era sincer dor, dar am descoperit ca din ce era odinioara a mai ramas doar o umbra trista. Creca o fac cu prafuri.

Gata.